Programul conferinței

• Prof. univ. dr. Lucian Bercea Decan • Facultatea de Drept, Universitatea de Vest din Timișoara
• Prof. univ. dr. Răzvan Dincă Decan • Facultatea de Drept, Universitatea din București
• Conf. univ. dr. Octavian Mădălin Bunoiu Prorector pentru strategia CDI, sustenabilitate, transfer tehnologic și relația cu diaspora • Universitatea de Vest din Timișoara
• Conf. univ. dr. Alin Speriusi-Vlad Facultatea de Drept, Universitatea de Vest din Timișoara
• Dr. Alexandra Petcu Director • Centrul de Inovare și Transfer Tehnologic, Universitatea de Vest din Timișoara

• Conf. univ. dr. Alin Speriusi-Vlad Facultatea de Drept, Universitatea de Vest din Timișoara

  Proprietatea intelectuală și libertatea cercetării. Funcția și limitele exclusivității

  Despre intervenție

  Exclusivitatea promite să încurajeze producerea cunoașterii prin rezervarea anumitor utilizări ale rezultatelor ei. Cercetarea pune însă această promisiune la încercare: rezultatul protejat astăzi poate fi punctul de plecare al descoperirii de mâine. Cercetătorul se află astfel într-o dublă poziție: solicită protecție pentru propria contribuție și libertate pentru a folosi contribuțiile celorlalți. A putea citi un rezultat nu înseamnă întotdeauna a-l putea verifica, reproduce experimental sau dezvolta. Întinderea drepturilor, excepțiile și condițiile contractuale ale accesului influențează, de aceea, ceea ce poate fi efectiv cercetat. Justificarea exclusivității se confruntă cu propriul scop: în ce condiții protecția unei contribuții susține apariția celor care îi urmează și când ajunge să le îngreuneze? Funcția și limitele proprietății intelectuale se dezvăluie astfel și prin posibilitățile de cercetare pe care le lasă deschise.

• Dr. Alexandra Petcu Centrul de Inovare și Transfer Tehnologic, Universitatea de Vest din Timișoara

  Protejarea și valorificarea rezultatelor cercetării. Perspectiva unui centru de transfer tehnologic

  Despre intervenție

  Tradițional, protejarea proprietății intelectuale în universități este abordată reactiv, i.e. prin brevetarea rezultatelor de cercetare la finalul activității de laborator, fapt ce duce adesea la active de IP valoroase științific, dar nevalorificate comercial din cauza lipsei de ancorare în nevoile pieței. Din perspectiva Centrului de Inovare și Transfer Tehnologic UVT și prin experiența proiectului GLUE (coordonat de UVT la nivelul alianței UNITA), propunem schimbarea acestei paradigme: valorificarea poate fi proiectată înainte de protecție, prin integrarea metodologiei de Living Lab și co-design multistakeholder încă din etapele timpurii de cercetare. Aducem astfel cercetătorii, mediul de afaceri și beneficiarii finali în cicluri iterative de feedback, transformând transferul tehnologic dintr-un simplu filtru administrativ de înregistrare a IP-ului într-un proces viu, unde cadrul de protecție juridică este calibrat pe modelul de valorificare și pe impactul real în teritoriu.

• Prof. univ. dr. Răzvan Dincă Facultatea de Drept, Universitatea din București

  Titularitatea brevetului și drepturile inventatorului

  Despre intervenție

  În retorica ratio legis a drepturilor de proprietate intelectuală se remarcă o deplasare dinspre stimularea prin aceste drepturi a creativității și inovației către stimularea investiției în producția de informație cu valoare economică. Cine este cel stimulat și pentru ce rezultă din normele de stabilire a titularității brevetului. Regula juridică potrivit căreia brevetul îi aparține inventatorului se inversează în statistica realității economice: brevetele aparțin de obicei întreprinderii care a generat mediul organizațional și mijloacele logistice și financiare prin care cercetarea a generat inovație. La această realitate se ajunge prin mecanisme juridice precise și premeditate. Inventatorul subordonat ori comandat rămâne îndeobște stimulat să folosească aceste mijloace în scopul creației inventive doar prin clasica sa remunerație salarială.

• Conf. univ. dr. Cristian Clipa Facultatea de Drept, Universitatea de Vest din Timișoara
• Conf. univ. dr. Violeta Stratan Facultatea de Drept, Universitatea de Vest din Timișoara

  Cine și cum culege meritele? Statutul juridic al cercetătorului afiliat unei entități finanțate din fonduri publice

  Despre intervenție

  Caracterul public al unui institut de cercetare ridică întrebări distincte despre statutul celui care cercetează, finanțarea activității sale și apartenența rezultatelor obținute. Cât explică natura instituției despre raportul juridic al cercetătorului și cât explică proveniența banilor despre drepturile asupra descoperirilor sale? Între misiunea de interes național, raportul de muncă și valorificarea economică a rezultatelor se conturează un regim ale cărui consecințe depășesc încadrarea profesională și salarizarea. Cine stabilește condițiile cercetării, cine suportă riscurile finanțării și cine este îndreptățit să valorifice rezultatul? Aceste întrebări se întâlnesc cu o dificultate comună: traducerea interesului public al cercetării în drepturi și obligații concrete ale institutului, ale finanțatorului și ale cercetătorului. Statutul acestuia devine astfel un punct de observație asupra felului în care dreptul organizează producerea cunoașterii și distribuie beneficiile ei.

• Conf. univ. dr. Vladimir Diaconiță Facultatea de Drept, Universitatea din București

  Cine are drepturile asupra cercetării realizate împreună? Opera de comandă și opera colectivă în proiectele de cercetare

  Despre intervenție

  Rezultatele cercetării sunt, de regulă, opere create de mai mulți contributori, la inițiativa unei instituții și cu sprijinul unui finanțator. Legea nr. 8/1996 le tratează diferit, după cum sunt opere comune, colective sau de comandă, dar și după natura obiectului care încorporează rezultate cercetării. De această încadrare depinde cine poate licenția rezultatul și ce păstrează autorul. Intervenția arată unde trece granița dintre aceste regimuri și ce trebuie prevăzut în contractele cu cercetătorii, colaboratorii externi și partenerii.

• Lect. univ. dr. Dan-Adrian Cărămidariu Facultatea de Drept, Universitatea de Vest din Timișoara

  Cercetarea în termenii contractului. Clauze standard, riscuri și drepturi asupra rezultatelor în relația universitate–întreprindere

  Despre intervenție

  Contractele de cercetare dintre universități și întreprinderi stabilesc cine suportă riscurile, cine poate folosi rezultatele și în ce condiții acestea pot fi publicate. Pornind de la clauzele standard, voi analiza ce poate fi negociat și ce limite decurg din statutul universității și din regulile finanțării publice sau private a cercetării. Voi urmări cum pot fi articulate interesele comerciale ale întreprinderii cu misiunea universității, drepturile cercetătorilor și libertatea de publicare.

• Asist. univ. dr. Maximilian-Andrei Druță Facultatea de Drept, Universitatea de Vest din Timișoara

  Cercetarea și riscurile... contractuale. Când cercetarea devine prea costisitoare, iar licența de exploatare/utilizare prea... ieftină.

  Despre intervenție

  Cercetarea implică necunoscut și anumite riscuri, dar până unde merge hazardul firesc al inovării și de unde începe dezechilibrul contractual patologic? Vor fi discutate situațiile în care costurile cercetării scapă de sub control, iar prețul licenței de exploatare, fixat poate prea devreme sau prea optimist, ajunge să fie inechitabil în raport cu efortul depus ori cu valoarea rezultată. Se va vedea în ce măsură mecanismele dreptului comun, cum ar fi impreviziunea și adaptarea contractului, pot (sau ar trebui) să reechilibreze o astfel de relație fără a anihila însăși ideea de risc asumat.

• Prof. univ. dr. Lucian Bercea Facultatea de Drept, Universitatea de Vest din Timișoara

  Doctrine for hire? Opiniile juridice în arbitraje ca rezultat al cercetării științifice

  Despre intervenție

  Poate fi considerată rezultat al cercetării științifice o opinie juridică comandată și confidențială, a cărei credibilitate se sprijină nu numai pe garanțiile procedurale de independență, ci și (în principal) pe reputația academică a autorului? Poate funcționa procedura de cross-examination ca substitut (parțial) al peer-review? Există riscul creării unei shadow doctrine și care sunt condițiile în care teza opiniei poate intra în doctrină?

• Av. dr. Cristian Cealera Facultatea de Drept, Universitatea din București

  Când cercetarea are nevoie de operele altora. Dreptul de autor și extragerea de text și de date în scop de cercetare științifică

  Despre intervenție

  Prezentarea analizează excepția privind extragerea de text și de date în scop de cercetare științifică, reglementată în cadrul prevederilor art. 36¹ din Legea nr. 8/1996. Întrebarea centrală este în ce condiții poate o entitate să efectueze acte de reproducere și de extragere din opere sau din alte obiecte protejate. Analiza urmărește să stabilească cine poate beneficia de excepție, ce acte sunt permise în temeiul ei și ce presupune cerința accesului legal. De asemenea, concluziile sunt verificate inclusiv prin raportare la procedeele de antrenare a modelelor de inteligență artificială.

• Drd. Artiom Radu Judecător • Facultatea de Drept, Universitatea din București; Judecătoria Sectorul 4 București

  Cercetătorul și utilizarea operelor protejate. Excepția pentru cercetare științifică între armonizare și fragmentare

  Despre intervenție

  Intervenția urmărește condițiile în care cercetătorul poate utiliza opere protejate în baza excepției pentru cercetare științifică. Analiza pune în discuție diferențele dintre reglementările statelor membre, relația cu excepțiile pentru extragerea de text și de date și consecințele practice ale fragmentării, mai ales pentru colaborările dintre cercetători din mai multe state membre.

• Conf. univ. dr. Nicoleta Rodica Dominte Facultatea de Drept, Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iași
• Conf. univ. dr. Simona Catrinel Avarvarei Facultatea de Agricultură, Universitatea de Științele Vieții „Ion Ionescu de la Brad” din Iași

  Scriitorul cercetător și Infernul dantesc al dreptului proprietății intelectuale. Cercetarea între accesul la surse și protecția creației?

  Despre intervenție

  Demersul propus urmărește o redimensionare conceptuală a filosofiei prin care scriitorul cercetător să poată rămâne pe meleagurile însorite ale creației fără a-și pierde adăpostul juridic: nu printr-un autor-mașină, ci printr-o mereu atentă rearticulare a contribuției umane ca act reflexiv și creator de sens.

• Prof. univ. dr. Claudiu Mesaroș Facultatea de Litere, Istorie, Filosofie și Teologie, Universitatea de Vest din Timișoara

  Multiplele fațete ale relației text-autor

  Despre intervenție

  Pornind de la cazuri precum Pseudo-Dionisie Areopagitul, Pseudo-Aristotel / Al-Kindi, Bacon-Shakespeare și Alexandru Dragomir, intervenția discută diferitele perspective asupra identității autorului și sensurilor proprietății asupra producției intelectuale. Comparația cu situații actuale, inspirate din munca cu inteligența artificială, deschide problema relației dintre text, autor și proprietate.

• Asist. univ. dr. Vlad Vieriu Facultatea de Drept, Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iași

  Câtă proprietate intelectuală va mai fi în cercetarea dreptului? Originalitate, inovație și drepturi în concurență cu inteligența artificială

  Despre intervenție

  Suntem într-un moment de radicală tranziență, multe dintre eforturile juriștilor de odinioară fiind acum preluate de instrumentele ce exploatează inteligența artificială. Nemaiavând această grijă, dar nici această scuză, vom avea răgazul și obligația de a căuta o altă dimensiune a originalității, desprinsă de canoanele rigide ale descriptivismului normativ și judiciar, orientată spre interdisciplinaritate și menită să deschidă noi și autentice perspective ale dreptului.

• Conf. univ. dr. Andreea Verteș-Olteanu Facultatea de Drept, Universitatea de Vest din Timișoara

  „Am citit și sunt de acord”. Pactul faustic al cercetătorului cu platforma

  Despre intervenție

  Publicarea unui articol pe o platformă academică presupune și acceptarea unor condiții privind folosirea lui ulterioară. Prezentarea urmărește ce drepturi păstrează cercetătorul, ce utilizări autorizează și cât control mai are asupra circulației și reutilizării propriului text, prin analiza contractelor editoriale, a termenilor platformelor și a soluțiilor din dreptul comparat.

Dialog despre colaborarea universitate–companie, identificarea și protejarea invențiilor, standardizare și utilizarea rezultatelor cercetării. Intervențiile pornesc de la experiențe și probleme din practica invitaților.

• Sabin Totorean Country Manager Romania & Moldova • Nokia Enterprise Europe
• Adina-Luminița Ciurea Coordonator Birou Proprietate Intelectuală — România • AUMOVIO Technologies Romania SRL

  De la cercetare la avantaj competitiv: Perspectivă asupra procesului de identificare, protejare și valorificare a invențiilor

  Despre intervenție

  Întrebarea corectă nu este câte cereri de brevet european depunem din RO, ci câtă valoare reușim să creăm și să captăm din cunoașterea, creativitatea și competențele pe care le avem în RO?

• Andrei Son Regional Innovation Manager • FIRST — Fundația pentru Inovare Regională Științifică și Tehnologică

  Dialog despre colaborarea universitate–companie, identificarea și protejarea invențiilor, standardizare și utilizarea rezultatelor cercetării. Intervențiile pornesc de la experiențe și probleme din practica invitaților.

  Despre intervenție

  Intervenția propune o perspectivă economică asupra cercetării și proprietății intelectuale din punctul de vedere al IMM-urilor, startupurilor și spin-off-urilor universitare.

Cercetători din universități și institute de cercetare își prezintă proiectele pornind de la întrebările care îi preocupă, rezultatele obținute și dificultățile științifice și tehnice pe care încearcă să le depășească. O conversație despre soluțiile încercate, descoperirile neașteptate și colaborările care pot deschide noi direcții de cercetare.